Microorganismele dezvoltate pe mediile de cultura sunt testate pentru sensibilitatea la antibiotic (este ceea ce cunoastem cu totii ca ANTIBIOGRAMA).
Se aleg antibiotice ce se elimina pe cale renala – păstrând activitatea lor antimicrobiana –si care sunt lipsite de efecte secundare nefrotoxice.
Bolnavul cu infectie urinara supus tratamentului trebuie controlat microbiologic pentru eficienta in timpul si dupa tratament.
Dupa 3 zile de tratament, un control de urina poare sa arate o scadere masiva a leucocitelor si a bacteriilor .
La antibiograma, mentinerea sensibilitatii la antibioticele administrate confirma corectitudinea terapiei si continuarea ei.
La 6 zile dupa terminarea tratamentului, nu se mai vad leucocite si bacterii in sedimentul urinar.
Un control dupa o luna de zile confirma acest lucru.
EXISTA INSA CAZURI CÂND TRATAMENTUL CU ANTIBIOTICE SELECTEAZA DIN POPULATIA MICROBIANA MUTANTI REZISTENTI. În acest fel, dupa câteva zile de cedare a simptomatologiei acuzate de bolnav, infectia urinara poate sa reapara cu simptomele initiale.
Se va interveni cu un antibiotic la care mutantii sunt sensibili.
Infectiile urinare repetate care pot fi provocate de același microorganism sau de mutanti selectionati, sugereaza de cele mai multe ori, fie anomalii congenitale, fie o litiaza urinara (renala,vezicala).
TREBUIE SA SE STIE CA INFECTIA URINARA LA UN BOLNAV CU LITIAZA RENALA POATE FI RAR VINDECATA – SE OBTIN AMELIORARI SI STERILIZARI TEMPORARE.
Dr.Suzana Haivas
Medic primar laborator clinic si microbiologie
Precizez ca o parte din informatiile scrise aici sunt preluate din cursurile pe care le-am urmat la Inst. Cantacuzino Bucuresti si din cartea Profesorului meu
PROF.DR.MIHAI SEFER „Examinarea microscopica in diagnosticul bolilor microbiene”